Zootehnie

Forum de batut campii pe zootehnie. Uneori pertinet...alteori pe langa...uneori cu scop...alteori fara...uneori din pasiune...alteori din plictis...
 
HomeSearchRegisterLog in
Share | 
 

 Cresterea nutriilor

View previous topic View next topic Go down 
AuthorMessage
Admin
Admin


Posts: 586
Join date: 2008-10-01

PostSubject: Cresterea nutriilor   Thu Oct 09, 2008 5:00 pm

Dupa cresterea chinchillelor, care s-a dovedit a fi o afacere extrem de rentabila, specialistii in domeniu sustin ca pe locul doi, ca nivel de profitabilitate, se situeaza cresterea nutriilor. Iata de ce am ales ca in paginile revistei noastre sa publicam cateva notiuni de crestere a acestor animale, a caror ingrijire nu necesita cunostinte temeinice de specialitate. Ba chiar este recunoscut faptul ca nutriile sunt destul de usor de crescut in captivitate. Unde mai pui ca, fara eforturi considerabile, aceasta activitate poate aduce profituri insemnate valorificand blanurile si carnea nutriilor.

Crescatoria propriu-zisa
Crescatoria de nutrii se va construi pe un teren permeabil, usor inclinat, dar ferit de curenti si de zgomote neobisnuite ori ciudate. Este bine ca aceasta crescatorie sa o amplasati aproape de o sursa de apa. Suprafata de teren se imprejmuieste cu un gard din plasa de sarma, inalt de 1,52 m. Adapostirea se face, de obicei, in custi suspendate, la minimum 35-45 cm deasupra solului, sau in compartimente situate la sol. Custile suspendate pot fi de diferite marimi, dimensiunile variind intre 100-200 cm lungime, 65-90 cm latime si o inaltime de 40-45 cm. In mod normal, custile se confectioneaza din plasa de sarma, groasa, zincata, cu ochiurile de 25/25 cm. Fiecare cusca trebuie sa fie prevazuta cu 12 usite de vizitare la unul dintre capete, cu un bazin de scaldat din tabla galvanizata, situat pe latimea custii. Bazinul trebuie sa aiba o lungime de 45-50 la suta din lungimea custii si o adancime de 20-25 cm. La capatul celalalt al custii, se ataseaza cuibarul, confectionat, la randul lui, din scandura rezistenta, protejata in interior contra roaderii, cu plasa de sarma. Una dintre dimensiunile orizontale ale cuibarului este egala cu latimea custii, cealalta, de circa 50-70 cm, iar inaltimea, de 40-60 cm. Comunicarea cu fiecare cusca se face printr-o deschidere patrata, cu latura de 20-25 cm, iar accesul in cuibar se va face prin rabatarea capacului. Adultii de reproductie, inclusiv femelele cu pui in alaptare, vor fi cazati individual, iar tineretul intarcat, provenit din aceeasi fatare, se va caza in grup.

Reproductia
In cazul nutriilor, reproductia se intalneste in tot cursul anului. Femelele sunt apte de reproductie la varsta de 5-6 luni, iar masculii, la 7-8 luni, atunci cand greutatea corporala este de 3,5-4,5 kg. Caldurile dureaza 36 de ore, acestea repetandu-se la intervale de 24-30 de zile. Gestatia dureaza, in medie, 132 de zile, cu limite intre 127 si 137 de zile. La o fatare se produc 4-6 pui. Dupa fatare, dupa 13 zile, apar primele calduri, dar nu se recoman da ca femela sa fie data la monta decat la urmatorul ciclu de calduri. Durata de exploatare a unei femele de reproductie este de 68 ani, dar, in conditii de captivitate, prolificitatea incepe sa scada accentuat dupa doar 34 ani. Raportul poligamic este variabil de la un mascul la o femela, in cazul cresterii in perechi, pana la un mascul la 10-15 femele. Pen trucrescatorii incepatori, se recomanda raportul de 1 la 5. Imperecherea se face individual (monta la mana) sau in grup (monta in harem). Imperecherea individuala se practica in cazul femelelor adulte, iar cea in harem, in cazul tineretului care intra pentru prima data la reproduc tie. La imperecherea individuala, femela se introduce in cusca masculului sapte zile la rand, incepand cu a 24-a zi de la fatare. Cand este in calduri, femela accepta masculul. Daca monta nu se realizeaza in acest interval, incercarile se repeta in perioada de 48-54 de zile de la fatare.

Monta in harem
Cat priveste monta in harem, aceasta se practica prin introducerea unui mascul intr-un grup de femele tinere care au atins maturitatea sexuala si care nu trebuie sa depaseasca raportul de maximum un mascul la 15 femele. Este foarte important ca animalele care se imperecheaza sa nu fie inrudite. Fatarile se produc de obicei in timpul noptii ori dimineata devreme. Puii se vor intarca la varsta de 45 de zile, cand se transfera, grupati pe sexe, in custi colective. In grupurile astfel formate, nu se mai introduc alte animale, cu exceptia masculilor in haremurile de femele. De la o femela se pot obtine, in conditii normale de crestere, doua fatari pe an si un numar de minimum opt pui crescuti pana la varsta de reproductie si greutatea de sacrificare pentru blana.

Alimentatia

Alimentatia nutriei este de tip vegetarian. Nutria consuma in special concentrate, respectiv cereale, masa verde (vara), sfecla furajera (iarna), fan, fainurile animale, suplimentele proteice, iar pentru asternut se vor utiliza paie. Este recomandabil ca hrana sa se administreze in amestec umectat de sfecla si fan, masa verde tocata si concentrate maruntite.

Productia de blanuri

Cum era de asteptat, cea mai buna blana provine de la tineret. Sacrificarea nutriilor pentru blana se face la varsta de 8-9 luni. Pentru o calitate corespunzatoare a blanurilor, sacrificarile din sezonul cald sunt precedate de o perioada de pregatire in care animalele sunt ferite de lumina solara directa si se mareste frecventa imbaierilor cu apa proaspata. Sacrificarea se face tinand nutria de coada si lovind-o in crestet cu un baston de lemn, apoi atarnando cu capul in jos pentru sangerare. Jupuirea se executa in burduf, cu multa atentie si finete, pentru a preintampina taieturile. Blanurile se vor curata cu rumegus, prima data pe partea cu piele, apoi pe blana. Dupa degresare, blanurile se imbraca pe sanuri extensibile, ca si cele utilizate pentru piei de vanat, pentru uscare. Operatiunea de uscare se face in camere incalzite la temperatura de 25-30° C, avand grija ca blanurile sa nu fie mai aproape de 2 metri de sursa de caldura. In prima faza a uscarii, blana sta pe san, cu pielea spre exterior, iar dupa 12-24 de ore, se intoarce cu blana inafara, pana la uscarea completa. O data cu blana, de la o nutrie adulta se obtin 2,53 kg de carne in carcasa, iar de la un tineret de 8-9 luni, 1,62 kg. Carnea de nutrie este un aliment valoros, care dupa culoare se aseamana cu cea de bovine, iar dupa aroma si gust, cu cea a vanatului cu pene. Aceasta poate fi utilizata in orice fel de preparate. Carnea de nutrie este considerata o adevarata delicatesa, ea fiind valorificata la preturi foarte mari.

SURSA: http://www.focusimm.ro/sumar.php?newa_id=409
Back to top Go down
http://zootehnie.in-goo.com
Admin
Admin


Posts: 586
Join date: 2008-10-01

PostSubject: Carte   Thu Oct 09, 2008 3:07 pm

http://www.cartiagricole.ro/cuprins/20/Nutria

Cuprinsul cartii :


Cuvant Inainte ..................5
Introducere ....................8
Capitolul 1: Cunostinte generate despre nutrii........10
1.1. Manipularea si transportul nutriilor............10
1.2. Principalele regiuni corporale la nutrie .........11
1.3. Culoarea...................14
1.3.1. Nutria standard ..........18
1.3.2. Nutria neagra ............19
1.3.3. Nutria alba de Arzebaidjan ........19
1.3.4. Nutria sidefie..............20
1.3.5. Nutria safir de Groenlanda .....20
1.3.6. Nutria Perla (Briliant).............20
1.3.7. Nutria alba-albinatica..............21
Capitolul 2: Metode de crestere a nutriilor (Cresterea tipurilor si a liniilor pure) ..........22
2.1. Incrucisarea de tipuri si linii.............24
2.2. Selectia nutriilor..........26
2.3. Selectia tineretului de reproductie .........28
2.4. Bonitatea ..........29
Capitolul 3: Alegerea nutriilor pentru reproductie ....34
3.1. Refacerea efectivului-matca ............35
3.2. Evidenta zootehnica...........36
Capitolul 4: Reproductia nutriilor.......37
4.1. Fecunditatea.........38
4.2. Prolificitatea........40
4.3. Gestatia........ 42
4.4. Fatarea ........ 44
4.5. Avorturile......... 45
4.6. Reproductia in harem ...... 45
4.7. Reproductia dirijata........ 46
4.8. Reproductia libera, in padoc........ 47
Capitolul 5: Alimentatia nutriilor........ 49
5.1. Nutreturi......... 49
5.1.1. Furaje fibroase ........ 49
5.1.2. Furaje suculente ......... 50
5.1.3. Nutretul verde .......... 53
5.1.4. Furajele concentrate.......... 53
5.1.5. Furaje proteice de origine animala......... 55
5.2. Substance minerale, vitamine, microelemente....... 55
5.3. Prepararea nutrejurilor...... 56
5.3.1. Continutul in substante nutritive al nutreturilor..... 57
5.4. Norme si ratii de furajare a nutriilor...... 58
5.5. Tehnica intocmirii ratiilor........ 60
Capitolul 6: Ingrijirea si furajarea nutriilor pe categorii...... 63
6.1. Ingrijirea si furajarea femelelor in perioada de pregatire pentru monta ......... 65
6.2. Tngrijirea si furajarea nutriilor gestante.......... 66
6.3. Ingrijirea si furajarea femelelor in perioada de alaptare...... 69
6.4. Ingrijirea puilor sugari............ 69
6.5. Hranirea puilor de nutrie .......... 72
6.6. Intarcarea puilor de nutrie ........ 72
6.7. Ingrijirea si furajarea tineretului de nutrie din categoriile 45-180 si 180-233 de zile...... 74
6.8. Furajarea tineretului de nutrie........... 75
6.9. Ingrijirea si furajarea tineretului de nutrie destinat
reproductiei........ 77
Capitolul 7: Sisteme de crestere a nutriilor............ 78
7.1. Sistemul extensiv de crestere a nutriilor.......... 78

SURSA: http://www.cartiagricole.ro/cuprins/20/Nutria
Back to top Go down
http://zootehnie.in-goo.com
Admin
Admin


Posts: 586
Join date: 2008-10-01

PostSubject: POZA   Thu Oct 09, 2008 3:08 pm



SURSA: http://www.cschdz.cz/fotky/nutrie.jpg
Back to top Go down
http://zootehnie.in-goo.com
 

Cresterea nutriilor

View previous topic View next topic Back to top 
Page 1 of 1

Permissions in this forum:You cannot reply to topics in this forum
Zootehnie ::  :: -