Zootehnie

Forum de batut campii pe zootehnie. Uneori pertinet...alteori pe langa...uneori cu scop...alteori fara...uneori din pasiune...alteori din plictis...
 
HomeSearchRegisterLog in

Share | 
 

 Carnea de strut, noua moda de produse "light"

View previous topic View next topic Go down 
AuthorMessage
dbcyprus



Posts : 29
Join date : 2008-10-02
Age : 44
Location : Limassol

PostSubject: Carnea de strut, noua moda de produse "light"   Sun Nov 23, 2008 1:36 am



Sursa: http://www.fabricadecarne.ro/carnea+de+strut+noua+moda+de+produse+light_art16.html
Articol din editia septembrie - octombrie 2008 nr. 1
Leontina Munteanu


Carnea de strut este promovata ca fiind una dintre cele mai sanatoase tipuri de carne, cu un continut scazut in grasimi si calorii in comparatie cu carnea de vaca, porc, pui sau curcan, avand un continut bogat in proteine si fier. De asemenea, carnea de strut este cunoscuta ca fiind foarte saraca in colesterol, constituindu-se ca o alternativa excelenta pentru persoanele ce prefera carnea rosie (asemanatoare celei de vaca) si sunt ingrijorate de nivelul ridicat de grasimi din dieta lor.

Cresterea strutilor este o activitate relativ noua in Romania, intrucat primele ferme au aparut in anii 1996-1997, cu pasari aduse din tari ca Ungaria sau Belgia, potrivit datelor din piata. De regula, acestia sunt crescuti fie pentru reproductie, fie pentru carne, piele si pene. În cazul cresterii pentru sacrificare, varsta optima este intre 12-14 luni. Pentru reproductie, este necesar ca femelele sa aiba peste 2 ani, iar masculii peste 3 ani. Solutia adoptata cel mai des este cresterea pasarilor in triouri, un mascul si doua femele.

Suraki a deschis ferma de struti in anul 2005, cu o investitie de 30.000 de dolari, care a fost amortizata in primii doi ani de la deschidere, a declarat, pentru Fabrica de Carne, Veceslav Surachi, actionar si director executiv al companiei. Oficialul a marturisit ca a ales acest animal tocmai pentru calitatile carnii.

Ferma

Veceslav Surachi a explicat ca valoarea investitiei este unul din principalii factori de decizie atunci cand deschizi o ferma de struti, insa nevoile pasarilor nu sunt deosebite. "Sunt niste animale extraordinare ce se pot adapta usor atat la climat, cat si la alte conditii", a spus directorul executiv.

Strutii prefera tarcuri spatioase, insa crescatorii trebuie sa ia in calcul faptul ca tarcurile prea mari pot salbatici strutii, devenind dificil de controlat. De asemenea, ouale vor fi mai dificil de gasit si colectat. Se recomanda o dimensiune a tarcului pentru o pereche de struti de aproximativ 1.000 metri patrati. Strutii sunt impartiti in functie de grupele de varsta, iar tinerii adulti pot fi separati, la randul lor, in functie de sex. Tarcurile trebuie sa fie situate pe un sol nisipos, cu canalizare separata de cea a cladirilor, si cu un adapost pentru vreme nefavorabila. Culoarele si portitele de legatura intre tarcuri sunt foarte utile pentru a separa cu usurinta pasarile, pentru deplasarea personalului, si pentru accesul echipamentului. Este important ca ferma sa fie construita departe de sursele de zgomot (trafic, orase etc.).

Fermierul va avea nevoie de camera de stocare a oualor, camera de fixare (ouale sunt plasate in incubator, verificate cu lampa cu UV, cantarite), camera de clocire, incubator, camera utilitara (pentru curatare), camera de stocare pentru hrana, pene, unelte si echipamente, si, eventual, de o camera pentru generator si combustibil.

Organizarea fermei

Cresterea strutilor se structureaza in patru faze principale: reproductie, incubare, cresterea puilor si ingrasarea strutilor tineri in vederea sacrificarii.

Capacitatea de depunere a oualor este influentata de interesul cuplului de struti reproducatori relativ la imperechere. Specialistii recomanda asigurarea selectiei naturale a cuplurilor si punerea la dispozitie a unui spatiu corect dimensionat pentru o familie de struti - de cel putin 10 x 50m.

"Romania are resursa de teren arabil, de foarte buna calitate, care nu este exploatat", povesteste directorul Suraki despre disponibilitatea spatiilor si terenurilor de cultivare.

Formarea unui ou de strut dureaza cca. 48 ore, in consecinta depunerea oualor are loc o data la doua zile. Perioadele de depunere neintrerupta a oualor, de cca. 2-3 saptamani, alterneaza cu perioadele de pauza, de alte 2-3 saptamani, timp in care organismul femelei de strut isi reface provizia de elemente chimice - in special calciu, necesare formarii urmatoarelor oua.

"Pentru a incepe o mica afacere cu struti, e nevoie cam de 20 de pui de o zi, pe care sa ii cresteti timp de 1 an pentru a ajunge la varsta si greutatea optima de abatorizare. La varsta de abatorizare, strutul are in jur de 100 kg, dar poate ajunge chiar la 150 kg", explica oficialul Suraki. "Pentru a avea un flux de productie de struti - pui, este nevoie de reproducatori. Pentru o ferma mica, trei familii de reproducatori pot furniza un flux de pui. O pereche de reproducatori buni depun in jur de 100 - 110 oua pe sezon. Din ouale depuse, 80% sunt fertile, iar din cele fertile ies pui in proportie de 75 - 80% ", a completat Veceslav Suraki.

Diversificarea hranei, importanta pentru struti

Fermierii spun ca, pentru un randament maxim, hrana strutilor trebuie sa fie cat mai naturala. În ciuda marimii sale, strutul este una dintre cele mai "economice" pasari, avand nevoie de o cantitate de hrana care se situeaza in jurul a doua sau trei kilograme pe zi, spun fermierii. Psihologia acestei pasari si particularitatile sale anatomice cer un amestec special, bine proportionat de ingrediente, iar hrana pentru puii de o zi, foarte bogata in proteine, nu este recomnadata, deoarece poate genera tulburari digestive, care afecteaza randamentul de crestere al strutului, de 3,5:1. Considerand ca strutului i se administreaza, in medie, aproximativ doua kilograme de hrana pe zi, fermierii europeni au ajuns la concluzia ca, pentru a-l aduce la greutatea de sacrificare, de 100 kilograme, un strut va consuma aproximativ 350 kilograme de hrana.

Astfel, revenind la hrana pasarilor de origine africana, acestea au nevoie de grau, orz, ovaz, lucerna si nutreturi combinate, care ii ajuta la crestere. Specialistii spun ca hrana lor trebuie sa contina insa si suplimente de calciu, pentru care se poate folosi coaja propriilor oua. Cercetarile arata ca aceasta suplimentare trebuie sa fie facuta in perioada de crestere si in cea de depunere a oualor. Crescatorii trebuie sa tina seama ca aceste pasari sunt atrase de obiectele care lucesc, astfel ca vor inghiti fara ezitare o piatra care luceste in soare aflata in spatiul sau vizual. Conform studiilor efectuate, puii de strut de pana la varsta de sase luni agreeaza un amestec cat mai bogat de plante furajere: trifoi, lucerna, paioase, tulpini de floarea-soarelui, porumb, macinate si omogenizate.

În plus, fermierii trebuie sa tina cont ca strutul refuza sa bea apa dintr-un recipient murdar, dupa cum refuza sa bea apa murdara. În anotimpurile reci, trebuie sa aveti grija sa dati strutilor apa calduta.

Pietrisul faciliteaza digestia mecanica a hranei

În hrana strutilor trebuie neaparat sa fie cuprins si pietris, intre 0,5 si 1 cm, care ajuta la digestia mecanica a hranei. Este recomandata folosirea exclusiva a pietrisului de granit, pentru ca este o roca ne-nutritiva, care ajuta la digestie si nu se dizolva in sucurile gastrice ale strutului. Este contraindicata utilizarea pietrisului calcaros, moale, sau a cochiliilor de scoici. Ambele au un continut foarte bogat de calciu si sunt relativ usor descompuse in sucurile gastrice.

Valorificare

Ouale sunt cautate pentru incubare, decor si incondeiere. Ouale infertile se pot folosi si pentru consum, 1 ou de strut fiind echivalentul a aproximativ 24 oua gaina. Pielea de strut este un produs foarte popular pentru confectionarea de cizme, haine si tapiterii. Un strut adult poate produce 1.5 mp piele, iar din aceasta se pot confectiona pana la 4 perechi de cizme.

Penele de strut pot fi stranse o data pe an si sunt utilizate pentru o varietate intreaga de produse, inclusiv pentru pamatufuri de praf. Penele sunt utilizate in industrie din ce in ce mai mult, in principal pentru proprietatile antistatice, dar si pentru faptul ca au un continut foarte mic de grasime in ele.

Potrivit unui studiu efectuat in Statele Unite, in medie 57,57% din carnea ce imbraca carcasa osoasa a pasarii poate fi folosita, astfel ca pentru un strut cu o greutate de 250kg, 130kg o reprezinta carnea.

Veceslav Suraki a declarat ca, in primele luni de la deschiderea fermei, compania a avut vanzari de aproximativ 50 de kilograme de carne lunar, urmate de o crestere exponentiala a cantitatii comercializate.

"Acum ajungem la circa 2.000 de kilograme pe luna, iar in lunile cu sarbatori am ajuns chiar la cinci tone. Am crescut vanzarile atat extensiv (geografic), cat si intensiv (pe punctul de desfacere)", a explicat acesta.

Macelariile din cadrul supermarketurilor si industria HORECA sunt principalele piete de desfacere ale companiei Suraki, care isi propune pentru anul in curs triplarea productiei, mai ales ca gradul de cunoastere a carnii de strut din partea romanilor a crescut, a spus directorul executiv, citand studii interne.
Back to top Go down
http://www.infocipru.cabanova.ro/
 
Carnea de strut, noua moda de produse "light"
View previous topic View next topic Back to top 
Page 1 of 1
 Similar topics
-
» Random "bugs" in my tank... and a little help needed.
» "albino" tarantula
» Mammillaria "krameri"
» how many y/b in a 8"x6/"
» Pandinus cf. "exitialis" Question

Permissions in this forum:You cannot reply to topics in this forum
Zootehnie :: Zootehnie Speciala :: Alte specii :: Struti-
Jump to: