Pai ... nu sunt numai doua variante. Aici trebuie s-o luam de la coada, adica: ce tip de stabulatie se va utiliza - legata sau libera ? Unde este instalatia de muls amplasata ? Si cum este ea gandita ?
Pentru ca pot fi mai multe variante:
1. stabulatie legata: este necesar un pat pentru fiecare vaca de cca 2,2 m lungime, un jgheab de furajare de cca 40-50 cm latime, o alee de furajare de cca 2.5 m latime, o alee pe la coada vacii (foarte importanta pentru ca pe aici se fac insamantarile artificiale, tratamentele de endometrita, efectiv tot ce are legatura cu partea de reproductie ...) - de cca 1 m latime (pentru ca oricine va lucra acolo sa aiba spatiu suficient) si eventual un canal (cu sau fara racleti - la 40 de vaci se poate elimina balegarul si manual, cu lopata ...) asezat la coada vacii, in latime de cca. 40 cm.
Astea toate adunate ne dau: aleea 2.5 m + doua paturi (2.2 x 2) 4.4 m + doua alei la coada vacii pentru ... "schimbat uleiul" (1 x 2) 2 m + doua jgheaburi de furajare (0.5 x 2) 1 m + 2 canale pt. balegar (0.4 x 2) 0.8 m = 10.7 m.
Cam asta ar fi latimea grajdului.
Lungimea grajdului este in functie de numarul de vaci. Daca socotim 40 de vaci, sa zicem ca intr-un an se mai formeaza 10 juninci - sa nu punem omu' sa mai zideasca in fiecare an - socotim un grajd capabil sa primeasca 60 de capete. Ele stau fata in fata, deci socotim necesarul de furajare pentru 30 de vaci, cam 1 m pt. fiecare vaca (stiu ca in cartile de zootehnie scrie mai putin, dar prefer sa stea asa, mai "aerisite", sa nu se zbata sa ajunga la mancare) = 30 m lungime.
Inaltimea grajdului: Nu recomand sa va inspirati dupa grajdurile ceausiste, alea n-au fost facute de oameni care stiau sa creasca vaci ci de constructori de hale pentru masini unelte, strunguri, prese etc. Luati-va dupa grajdurile familiale elvetiene sau austriece. Inaltime 2.3 - 2.4 m, cu pod, din loc in loc in pod ocne (decupaje in tavan, acoperite cu niste capace). Prin aceste ocne (asezate cam din 2 in 2 metri, deasupra jgeaburilor de furajare) se coboara din pod fanul. Pentru ca in podul grajdului, la omul gospodar, este fanarul.
Materiale de constructie: daca e sa socotim ieftin-ieftin, la zona de campie merge structura pe stalpi de lemn (de salcam, bine smoliti, vopsiti, lacuiti, sa reziste la umezeala) si zidaria din chirpici. Peretele de grosime cam 1 m, ca nu-s scumpi chipicii si la grosimea asta sunt extrem de buni izolatori termici.
La zona de deal - munte, cel mai ieftin ar fi lemnul ... Daca ne tine buzunarul putem face zidaria si din BCA, respectiv caramida si stalpii din beton. Dar cum titlul topicului solicita un proiect de grajd ieftin, nu mai continuam in sensul asta.
Pardoseala ... ei bine pardoseala - o sa ziceti toti: beton ! Ei, bine, NU ! Betonul este unul din cele mai putin "friendly" materiale cu ongloanele si copitele. Nici nu va imaginati cate boli are picioarelor produc pardoselile din beton ... Si numai ale picioarelor. Un material pe care l-am intalnit la pardoseli cand eram sef de ferma la vaci, in niste grajduri mai saracute, care fusesera construite fara a respecta "indicatiile partidului" (!!!), si nu se folosise betonul socialist atotputernic, a fost ... caramida. Da, caramida plina, presata si asezata pe cant sau "in dunga" cum se zice prin partile alea. Este un material exceptional, calduros, "moale", foarte "friendly" cu ongloanele vacilor si cu viteii. Niciodata nu mi s-au imbolnavit viteii iarna in acele grajduri, pe cand in cele de beton ... moarte curata !
2. Stabulatia libera: Aici e mai simplu cu dimensiunile. Trebuie asigurat acel 1 m de jgheab de furajare per cap de vaca, si atat. Jgheaburile se pot pune de-a lungul peretilor, iar aleea centrala poate fi folosita pentru colectarea balegarului, ca si pentru furajare.
Aleea de furajare de 2,5 m asigura si accesul unui tractoras cu remorca pt. furajare, la ambele tipuri de grajduri.
Asa, pe repezeala, cam atat. Intrebari, ceva ?
)
