Zootehnie

Forum de batut campii pe zootehnie. Uneori pertinet...alteori pe langa...uneori cu scop...alteori fara...uneori din pasiune...alteori din plictis...
 
HomeSearchRegisterLog in

Share | 
 

 Situatia cresterii viermilor de matase

View previous topic View next topic Go down 
AuthorMessage
Admin
Admin


Posts : 576
Join date : 2008-10-01

PostSubject: Situatia cresterii viermilor de matase   Tue May 04, 2010 4:26 am

Situatia cresterii viermilor de matase

Pentru anul 2004, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, in consens cu Reglementarea Uniunii Europene nr. 845 si 922/1972, a cuprins in buget un ajutor de 20.000 lei pentru un kilogram de gogosi de matase predat.

Aceasta masura vine in urma scaderii dramatice a productiei de gogosi de matase dupa 1990.

Matasea naturala este una din cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica, cu pH neutru si neprezentand electricitate statica.

Crisalidele rezultate din filarea gogosilor de matase, ce au un continut bogat in proteina, constituie un bun furaj in hrana pestilor si a pasarilor si materie prima pentru extragerea unor uleiuri si enzime utilizate in cosmetica si medicina.

Sericicultura nu necesita investitii mari, iar tehnologia de crestere a viermilor de matase nu este complicata. Astfel ca orice gospodar care are in apropiere o sursa de hrana pentru viermi (duzi in curti, pe marginea drumurilor, in plantatii intensive, etc.) poate ca, pe langa ocupatia de baza, sa produca gogosi de matase intr-o perioada de 30-35 zile.

Declinul productiei de matase nu se manifesta doar in Romania, ci si la nivel mondial incepand cu 1995. Dintre cauzele acestei scaderi de productie putem enumera:
- productia de matase este dominata si in prezent, de China, care nu are un competitor major, si care a redus in mod voluntar productia de matase, datorita unor cerinte reduse ale pietei si reorientarii fermierilor chinezi spre alte culturi mai profitabile ;
- al doilea mare producator de matase, India, nu si-a marit productia ;
- alte doua mari producatoare de matase naturala, Brazilia si Japonia si-au redus simtitor productia de matase ;
- disparitia de pe piata matasii a tarilor cu economie in tranzitie : Bulgaria, Ukraina, Serbia si Romania.

Principalul motiv care a determinat declinul productiei de matase este scaderea consumului de matase naturala (cerere scazuta).

Tendinta actuala este de a procesa cat mai multa matase bruta in tarile producatoare si de a exporta produse finite.

Aproximativ 93% din piata matasii este exportata din China, in timp ce Brazilia, a doua tara exportatoare, detine cca. 5% din piata mondiala.

In trecut, printre principalii producatori de matase bruta din Europa au fost Italia, Franta, Bulgaria, iar Romania ocupa locul 9.

Valoarea actuala pe piata internationala a firului de matase brut este de 50 USD/kg. China fixeaza preturile (piata de la Canton) cu circa 30-50% mai mici, deoarece forta de munca este mai ieftina iar crescatorii de viermi de matase primesc subventii si facilitati de la stat.

In randul tarilor importatoare de matase se inscriu : Italia (4500 tone), Japonia (2000 tone), Franta (750 tone), Statele Unite ale Americii, Germania, Anglia.

In Romania sericicultura are o traditie de peste 500 de ani, matasea fiind cunoscuta sub numele de borangic, fir folosit in obtinerea traditionalelor marame, ii, esarfe si a altor obiecte de vestimentatie populare.

In conditiile unei cereri crescande de matase naturala si dezvoltarea industriei textile, in cadrul sedintei de lucru de la Mangalia - 1973 s-a elaborat un program special de dezvoltare a sericiculturii pe perioada 1974-1993. Productia obtinuta in tara era destinata atat consumului intern (in special pentru Casa Poporului) cat si pentru export.

Statisticile sericicole internationale plasau Romania in anul 1989 pe locul 6 in lume si locul 2 in Europa, numarandu-se printre tarile fondatoare ale Comisiei Sericicole Internationale cu sediul la Lyon - Franta.

Prin HG nr.199/1991 s-au infiintat 20 societati comerciale cu capital de stat in domeniul sericiculturii, reunite in organizatia patronala "Drumul matasii", iar prin sentinta civila nr.2082/1990 a luat fiinta Asociatia fermierilor din sericicultura "AMATOS".

Din cele 20 de societati comerciale sericicole, un numar de 15 si-au incetat activitatea (lichidare, faliment, etc.) in perioada 1993-1995, iar 4 societati (Seribuz - Buzau ; Serigal - Galati ; Serior - Caras Severin si Seritim - Timisoara) mai pastreaza o parte din patrimoniu (plantatii de dud si constructii) dar nu mai cresc viermi de matase. Numai S.C. Sericarom SA - Baneasa, prin filialele sale de la Baneasa - Bucuresti, Cislau si Puiesti jud. Buzau, Insuratei, jud. Braila, Calafat si Leu jud. Dolj si Nanov jud. Teleorman realizeaza cercetarea si conservarea fondului genetic si asigura producerea si distribuirea oualor de viermi de matase si a puietilor de dud catre toti crescatorii de viermi de matase.

In celelalte judete nu mai exista unitati specializate in distribuirea oualelor de viermi de matase si achizitionare a gogosilor, cu toate ca pot fi identificati potentiali cresctori.

In perioada 1990-2003 sericicultura, pe fondul tranzitiei la economia de piata si a recesiunii economice, a cunoscut un declin accentuat, incat productia de gogosi de matase a scazut de la 1894 tone inregistrata in 1989 la cca 2 tone in 2003.
Pentru anul trecut situatia productiei se prezinta astfel:
- Gogosi de matase cruda - 2 tone
- Oua de viermi de matase - 10 kg.
- Puieti de dud - 20.000 buati
- Matase naturala bruta - 1 kg
- Plantatii de dud - 100 hectare.

Preturile practicate pe piata sunt de 600 euro/kg. pentru ouale de viermi de matase, 80.000 lei/kg. pentru gogosile de matase, iar pentru firul de matase naturala 21 euro/kg.

In 2003 s-au livrat oua de viermi de matase gratuit la crescatori, avand asigurata o sponsorizare de la SC Insectfarm SA.

La Statiunea Baneasa a S.C. Sericarom SA s-au produs 2 kg de oua de viermi de matase, din care 1 kg a fost cumparat de Centrul de Cercetari Sericicole din Athena- Grecia si 1 kg se afla in conservare pentru a fi distribuit la crescatori in seria I din 2004.

Gogosile se afla in stoc pentru a fi prelucrate ( filate) in cadrul Modulului de Filare a Matasii Naturale de la Baneasa, in functie de solicitari.

S-au livrat 68 kg matase naturala catre Cooperativa de Artizanat " Marama Muresana" Valcea.

In urma acordarii ajutorului de 20.000lei/kg. de gogosi de matase, Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului se asteapta la o crestere a produciei din domeniul sericiculturii.


Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului - 09.01.2004

SURSA: http://www.bursaagricola.ro/bh19.php?ba=241&ba1=&l=1&p=24
Back to top Go down
http://zootehnie.in-goo.com
 
Situatia cresterii viermilor de matase
View previous topic View next topic Back to top 
Page 1 of 1

Permissions in this forum:You cannot reply to topics in this forum
Zootehnie :: Zootehnie Speciala :: Apicultura si sericicultura-
Jump to: